Paradigma omului îngrijorat
Privind către viitor, un optimist și un pesimist stăteau de vorbă.
Optimistul: ”O să ajungem să cerșim...” Pesimistul: ”De la cine?”
Traim vremuri speciale si multi dintre noi ne gandim cu neliniste la viitor, dar contextul acesta aduce in actualitate paradigma ingrijorarii. Ea porneste de la intrebarea ”Poti face ceva in legatura cu motivul ingrijorarii tale?” Daca raspunsul este DA, atunci fa ce trebuie facut si lasa ingrijorarea deoparte. Dar daca NU poti oricum sa faci nimic in acest sens, atunci de ce te mai ingrijorezi?
Ingrijorarea este o manifestare fireasca a omului si este strans legata de instinctul primordial al supravietuirii. E normal sa anticipam pericole si probleme si sa ne gandim cum sa le evitam. Ingrijorarea se datoreaza nevoii de a controla ceea ce ni se intampla. Dar a te ingrijora asupra unor lucruri pe care oricum nu poti sa le controlezi este un act care iti ocupa inutil mintea si te impiedica s-o valorifici in directiile care conteaza cu adevarat.
Am intalnit de curand opinia conform careia furia sau invidia poate fi un motor al progresului. Argumentul era legat de faptul ca acestea pot determina schimbari in bine, pentru ca dau energie si hotararea de a face pasi inainte. Nu cred insa ca asemenea sentimente negative pot duce la schimbari pozitive. Acelasi lucru se intampla si cu starea de ingrijorare pe motive pe care oricum nu le poti controla - iti consuma inutil energia si iti blocheaza creativitatea. Pentru a evita aceasta situatie, iata cateva sugestii:
Identifică ce poți și ce nu poți controla. Poate ca un motiv de ingrijorare pentru tine este perspectiva de a nu-ti atinge obiectivele ca FBO. Te temi ca nu vei vinde suficiente produse sau nu vei reusi sa sponsorizezi numarul dorit de persoane.
Ce nu poti controla in acest proces? Atitudinea si deciziile clientilor si prospectilor tai. Poate reusesti sa le influentezi, dar nu le poti controla intru totul. Ce intra insa in sfera ta de control? Buna ta pregatire profesionala, decizia de a aloca timp si energie afacerii, fermitatea de a cauta permanent contacte noi si de a stabili intalniri de prezentare.
Prin urmare, concentreaza-te asupra acestora din urma. Focalizeaza-te pe ingrijorarea productiva, pe lucrurile pe care le poti controla si imbunatati.
Acceptă și mergi mai departe. Ingrijorarea poate fi asimilata si cu un protest la adresa anumitor situatii care nu-ti convin, de la crize economice si razboaie pana la limitele propriei persoane sau caracteristici ale oamenilor apropiati.
Sunt lucruri pe care nu le poti schimba direct. In schimb, pe unele le poti influenta in bine. De exemplu, nu poti opri timpul si inaintarea ta in varsta. Dar in afacerea ta Forever poti compensa anumite limitari aduse de trecerea anilor (cum ar fi, poate, mai putina energie) cu abilitati castigate in timp (experienta, cunostinte acumulate, o retea mai mare).
Nu te ingrijora inutil daca nu ai reusit, dupa toata straduinta, sa convingi un client sau un prospect. Accepta situatia, treci peste orgoliul personal si abordeaza, cu entuziasm, urmatoarele contacte.
Decuplează-te de la sursele de stres. Cunosc oameni care in perioade cu evenimente sau crize urmaresc asiduu stirile si petrec mult timp comentand asupra lor.
Atitudinea aceasta provine din aceeasi nevoie de control: fiind cuplati la ultimele evolutii ale evenimentelor ei se simt ca si cum ar stapani ceea ce se intampla. Ei cred ca sunt cu atat mai mult in control, cu cat consuma mai mult timp si energie pentru aceste chestiuni.
Dar senzatia este falsa, pentru ca nu poti influenta vremea, mersul economiei sau comportamentul altor persoane. De aceea, solutia e sa te decuplezi cat mai mult de la sursele care iti cresc inutil ingrijorarea, precum canalele de stiri, postarile indoielnice din paginile de social media sau persoanele pesimiste din jurul tau.
Selecteaza si accepta doar o cantitate limitata de informatii utile, din surse sigure, cele care te ajuta in afacere si iti formeaza o opinie obiectiva asupra lumii din jur.
Fă distincția dintre îngrijorare și responsabilitate. Cuvantul ”respons-abilitate” poate fi interpretat ca abilitatea de a raspunde.
Este ceea ce intervine intre un stimul extern si reactia ta la acest stimul. Si e posibil ca starea de ingrijorare sa fie o strategie care, in convingerea ta, te pregateste si te ajuta sa raspunzi la ceea ce ti se poate intampla.
Adica sa dai dovada de responsabilitate. O parte din tine spune ”trebuie sa ma ingrijorez, asa ma pregatesc”, iar cealalta parte spune ”trebuie sa ma relaxez”. Insa adevarul este ca relaxarea nu exclude responsabilitatea.
Dimpotriva, o ajuta. Cu mai putin stres, vei avea abilitatea de a raspunde si gasi solutii mai creative si mai eficiente la problemele reale, cele care-ti influenteaza, cu adevarat, viata. Este o responsabilitate sa fii la curent cu ce se petrece in lumea din jurul tau, inclusiv daca vorbim de o criza economica, pandemie sau razboi. Dar este o ingrijorare inutila sa te pui in centrul lumii si sa incerci s-o schimbi in esenta ei.
De altfel, e mai bine sa te concentrezi pe lucrurile care conteaza cu adevarat pentru tine si pentru cei apropiati. Punandu-ti intrebarea „What matters most?” (Ce conteaza cel mai mult pentru mine?) vei selecta obiectivele pentru a caror realizare stii ca vrei si poti sa consacri timp si energie. Punand in practica recomandarile de mai sus, te asiguri ca timpul si energia ta sunt investite cat mai eficient, reusesti sa faci fata stresului si abordezi corect grijile sau obstacolele de tot felul intalnite pe drum.
EXERCIȚIU
Aloca 15 minute in fiecare zi pentru ingrijorare. Stiu, suna ciudat, dar e un exercitiu care-ti va diminua stresul. Stabileste, de exemplu, ca la finalul zilei de munca sa stai cu gandurile tale timp de un sfert de ora si sa te copleseasca griji despre lucrurile pe care ar trebui sa le faci sau care ar trebui sa ti se intample.
Pe unele poate ca ai cum sa le controlezi – sa castigi mai multi bani, sa nu te imbolnavesti, sa-ti imbunatatesti relatiile. Pe altele nu – sa se opreasca razboiul, sa nu vina criza economica, sa scapam de pandemie. Dupa ce au trecut cele 15 minute, opreste aceste ganduri si continua cu activitatile uzuale.
Daca te surprinzi apoi, in restul timpului, cu mintea din nou la griji si probleme, adu-ti aminte ca nu e momentul si ca vei avea suficient timp sa te gandesti intens la ele in urmatorul interval alocat zilnic pentru ingrijorare.
Articol scris de Alexandru Israil
Specialist marketing
Daca ti-a placut articolul, da-l mai departe celor care crezi ca au nevoie sau pe care i-ar inspira, dand share in social media sau trimitandu-l prin email, si adu mai multi prieteni alaturi de noi.
